Medalia îmi șoptește, ca o poveste veche care renaște de fiecare dată când o privesc. În liniștea ei, aud o chemare, o rugăminte subtilă, dar pătrunzătoare: „Nu mă lăsa singură. Îndrăznește să creezi, să visezi, să lupți. Să ducem împreună mai departe această povară dulce a victoriei”.
Aurul ei nu e doar un simbol, e marturia fiecărei bătălii câștigate, a fiecărui zid depășit cu credință și încăpățânare.
Această imagine nu este doar o privire spre trecut, ci o punte spre un viitor plin de posibilități și visuri neatinse. O punte între ce am fost si ce voi deveni!
Medalia nu e un final glorios, ci o temelie pentru noi începuturi și, totodată, este povestea mea despre un capitol scris cu sudoare, dar deschis pentru noi rânduri.
Privesc aceasta piesă de aur și înțeleg că greutatea ei nu stă în metal, ci în ceea ce simbolizează: forța de a merge mai departe, de a crea, de a transforma imposibilulul în realitate.
Prin prezența ei mută, îmi amintește să continui, iar eu îi răspund cu certitudinea că povestea noastră este abia la început!
Rise With The Waves 